Cioloș vrea să-l scoată pe Nițu din coloană: „Am cerut ministrului Justiției să analizeze care sunt condițiile în care, eventual, Procurorul General poate fi revocat”

„A participat si doamna ministru Prună, pentru a-l informa despre discuțiile pe care le-a avut cu domnul Nițu și despre posibilitățile de a acționa. Se analizează diversele posibilități. Va fi un punct de vedere clar formulat în zilele următoare. (…) Doamna ministru al Justiției analizează într-un mod foarte riguros. Nu există o procedură formală împotriva dlui Nițu. Am cerut doamnei ministru să analizeze care sunt condițiile în care eventual procurorul general poate fi revocat. În funcție de asta vom lua o decizie”, a declarat Cioloș.

Potrivit legii, revocarea din funcție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se face la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, demiterea făcându-se de către președintele României, cel care îl și numește în funcție.

Totuși, arată legea 303/2004 privind statutul magistraților, revocarea se poate face doar pentru anumite motive, după cum arată articolul 51, alineatul 2: dacă nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru numirea în funcție, dacă nu își mai exercită corespunzător atribuțiile manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale sau dacă este sancționat disciplinar.

Deocamdată, Tiberiu Nițu nu se încadrează explicit în vreuna din aceste trei condiții. Totuși, legea mai arată că, la verificarea exercitării corespunzătoare a comunicării și comportamentului procurorului general, „vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere„.

Pe 25 ianuarie, procurorii DNA au cerut avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului vicepremier Gabriel Oprea. În actele din dosar trimise la Parlament, procurorii îl acuză pe Oprea de abuz în serviciu pentru modul în care a folosit dispozitivele de coloană oficială ale Poliției Rutiere, pe când conducea Ministerul Afacerilor Interne.

Procurorii DNA îl acuză de abuz în serviciu pe Gabriel Oprea și pentru încheierea unui protocol în baza căruia i s-a asigurat coloană oficială și Procurorului General, Tiberiu Nițu. În urma acestui protocol, Nițu ar fi obținut un folos necuvenit, conform DNA, care însă nu a declanșat urmărirea penală pe numele lui Tiberiu Nițu.

„Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. (…) În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție„, se arată în comunicatul DNA.

Mandatul lui Tiberiu Nițu expiră în luna mai, ministrul Justiției având posibilitatea să i-l prelungească pentru încă trei ani.

Tiberiu Nițu pare că s-a pregătit deja de debarcare. El a solicitat CSM, în noiembrie 2015, continuarea activității la Curtea de Apel Ploiești, pe o funcție de execuție, după încetarea mandatului său la conducerea Parchetului General. CSM i-a aprobat cererea, unitatea de parchet respectivă fiind locul unde lucrează și soția lui Nițu, Silvia, tot procuror. Gestul lui Nițu a fost interpretat ca o renunțare la un nou mandat în fruntea Parchetului General, însă de fapt este o procedură formală: el avea dreptul să opteze pentru o funcție în magistratură, cu 6 luni înainte de expirarea mandatului său în fruntea Parchetului General. Practic, Nițu și-a asigurat ieșirea din scenă, în cazul destul de probabil în care nu va mai fi propus pentru un nou mandat.